Grădina Maicii Domnului – Proiectul Pro-Gojdu

Emanuil Gojdu

 

Aseară (06-02-2014), am avut o teleconferinţă cu Georgiana Lazăr, Avram Tripon şi Alex Tiţa, pe Skype.

O să trec peste “Who is Who”, adică cine e fiecare. O să trec direct la ceea ce am de spus.

Pe toţi, îi cunosc de pe internet. De Avram Tripon, profesor universitar la Universitatea Petru Maior din Târgu-Mureş, mă leagă o relaţie mai lungă, dar asta e o altă poveste. Ce vreau să spun aici, este că putem folosi internetul pentru a ne cunoaşte mai bine şi a decide în cunoştinţă de cauză, dacă ajungem să dăm mâna ŞI dincolo de ecran.

Sintagma “Grădina Maicii Domnului”, aparţine pontifului care a vizitat România cu ceva ani în urmă şi, care a caracterizat această ţară, casa noastră comună ROMÂNIA, folosind această sintagmă.

În teleconferinţă, am discutat în patru, despre un proiect foarte frumos şi care este în spiritul secolului XXI, aşa cum îl văd eu:

PARTAJARE, COOPERARE, COLABORARE, EDUCAŢIE, EDUCAŢIE, EDUCAŢIE!

 

Proiectul Pro-Gojdu

 

Astăzi, vreau să îţi vorbesc despre un proiect relativ nou, Proiectul Pro-Gojdu, deşi originea sa, “iniţializarea”, ca să folosesc un termen din calculatoare şi primii paşi au fost făcuţi deja de ani buni, prin proiectele iniţiate în cadrul “Club şi noi putem reuşi”, orchestrat de Avram Tripon.

Vreau să îţi vorbesc astăzi, despre ceea ce consider eu a fi SPIRITUL DE ROMÂN.

În viziunea mea, spiritul de român, înseamnă ospitalitate, creativitate, iubire, respect de sine şi respect reciproc şi, poate înainte de orice altceva, spiritul lui Isus Cristos, exprimat prin învăţătura:

Fă aproapelui tău, ceea ce ţi-ar place să ţi se facă ţie!

În acest sens, aduc în atenţia ta un mare om de cultură al României şi un exemplu de spirit înalt: EMANUIL GOJDU.

Duminică, 09 februarie 2014, se împlinesc 212 ani de la naşterea acestui om cu coloană vertebrală exemplară, cu o morală demnă de luat ca exemplu, un exponent care merită luat ca model pentru “spiritul de român”.

Voi trece peste controversele legate de mărimea averii lăsată moştenire României de către jurist şi voi sublinia că, în viziunea mea, ceea ce e mai important decât banii lăsaţi, este MODELUL DE URMAT!

Astfel, acest mare om de cultură, pe lângă faptele sale, ne-a lăsat ca moştenire spirituală, SPIRITUL COLABORĂRII ÎNTRU DEZVOLTARE, spirit care este în totală concordanţă cu îndemnul lui Isus, citat de mine mai sus.

Emanuil Gojdu, şi-a pus averea în slujba educării oamenilor, înfiinţând o bursă, de care au beneficiat mii de studenţi români, din spaţiul ortodox.

Dintre aceştia, au fost 1300 de doctoranzi, între care astăzi, putem spune că unii sunt iluştri: Octavian Goga, Traian Vuia, Constantin Daicoviciu şi Victor Babeş.

Duminică, prin intermediul grupului de lucru “Proiectul Pro-Gojdu”, se va face comemorarea lui Emanuil Gojdu, moment în care, vom evoca online personalitatea acestui om deosebit.

Grădina Maicii Domnului

Acest nume, este numele unei iniţiative, pe care Avram Tripon şi Alex Tiţa, ca iniţiatori, îl consideră un bun sub-proiect al Proiectului Pro-Gojdu, de continuare a activităţilor culturale, sociale şi educative, din perspectivă PRACTICĂ, care sunt SPIRITUL GOJDU.

Trăim o vreme în care mulţi promit şi puţini se ridică la nivelul vorbelor pe care le rostesc…

Avem un model magistral de unitate între GÂND-VORBĂ-FAPTĂ: ISUS.

Majoritatea însă, consideră că e o ştachetă intangibilă. Oare? Aşa să fie?

Să admitem pentru o vreme că da.

Emanuil Gojdu însă, este o ştachetă TANGIBILĂ. Spiritul vieţii sale, îl poate îmbrăţişa oricine şi cred eu că Grădina Maicii Domnului, este o modalitate de a face ceva concret.

Despre ce este vorba?

Condensat: AGRICULTURĂ FĂRĂ UNELTE FĂRĂ MECANIZARE ŞI CHIMIZARE.

Ideea, este simplă: exemplul personal, este cea mai grăitoare schimbare pe care o poate cineva opera în lumea în care trăieşte. România, are o tradiţie agricolă, demnă de orice anuar şi orice enciclopedie universală.

Hai să facem agricultură ecologică, în cel mai profund sens al expresiei!

Hai să ne întoarcem la o viaţă în care, respectul pentru Maica Geea, cea din materia căreia Dumnezeu ne-a modelat, să reprezinte ceva CONCRET, PRACTIC.

Hai să ne adunăm împreună, toţi cei care înţelegem că avem nevoie înainte de orice de HRANĂ SĂNĂTOASĂ, fără manipulări genetice, fără forţaj cu chimicale şi fără orice alte intervenţii de natură să degenereze hrana.

Eu te aştept DUMINICĂ, 09 02 2014, să participi la comemorarea lui Emanuil Gojdu, cum vei crede de cuviinţă!

Poţi face asta, vizitând pagina evenimentului şi dând share, vizitând pagina grupului şi dând like şi share, poţi face publice linkuri către articole care explică cum se poate face agricultură, grădinărit fără unelte, mecanizare şi chimizare, poţi publica un articol pe blogul tău, aşa cum este acest articol.

Poţi veni cu idei, cu sugestii, cu opinii privind ce materiale te-ar interesa să fie elaborate în cadrul Proiectului Pro-Gojdu, respectiv “Grădina Maicii Domnului”.

Mi-e greu acum să inventariez TOT ce putem face, fără să scoatem bani din buzunar. Sunt destule.

Cel mai important însă, este să faci un pas înainte şi să contruieşti ÎNĂUNTRUL TĂU, Grădina Maicii Domnului!

Iar asta, cu timpul se va reflecta în afara ta, dacă există concordanţă între ceea ce gândeşti, ceea ce vorbeşti şi ceea ce faci.

Pentru că, GÂND + VORBĂ + FAPTĂ = ÎNVĂŢĂTURĂ.

Lasă-mi te rog mai jos un comentariu în care să îmi spui ce crezi despre aceste proiecte şi cum poţi să contribui ACTIV la dezvoltarea Grădinii Maicii Domnului.

Sursă foto: Wikipedia

 

 


Vizualizări articol: (363)

Articole înrudite:
Scuze! M-am străduit, dar... fără rezultat! :( .

3 thoughts on “Grădina Maicii Domnului – Proiectul Pro-Gojdu


  1. Te rog acord si sugestii

    PRO-GOJDU. Comemorare online Emanuil Gojdu.

    Evocăm azi 9 februarie 2014 puternica personalitate a lui Emanuil Gojdu cu respect şi iubire. Rostim numele lui şi al Fundaţiei pe care el a întemeiat-o cu profundă recunoştinţă.

    Emanuil Gojdu, născut în 1802, a fost un om de excepţie, un om al faptelor şi un bun român – printre cei mai însemnaţi binefăcători şi sustinători ai învăţământului în limba româna din Transilvania, înainte de Marea Unire de la 1918, dar şi a culturii şi spiritualităţii româneşti, în general.

    Faptele marelui mecena Emanuil Gojdu s-au revărsat binefăcător asupra comunităţii româneşti din Transilvania, Banat şi celelalte ţinuturi româneşti din arcul carpatic prin numărul mare al intelectualilor-bursieri ai Fundaţiei Gojdu care au fecundat, cu ideile şi faptele lor, viaţa noastră.

    Nobilul său crez este redat printr-un gând exprimat de el în anul 1862: “Ca fiu credincios al Bisericii mele laud Dumnezeirea, căci m-am născut român; iubirea ce am către naţiunea mea neîncetat mă îmboldeşte a stărui în faptă, ca încă şi după moarte să erump de sub gliile mormântului spre a putea fi pururea în sânul naţiei mele”.

    Avem un exemplu demn de urmat – Emanuil Gojdu. Spiritul nostru creştin poate fi un bun liant în această acţiune generatoare de bucurie, de împlinire.

    Noi, ca beneficiari morali ai testamentului Gojdu, ştim şi preţuim faptul că ne-a lăsat moştenire cea mai mare avere din istoria modernă. Credem că suntem în stare să ne manifestăm cu putere în spaţiul cultural românesc. Ştim că avem numeroase exemple şi modele de bună practică pe care le putem oferi spre multiplicare.

    Pentru reanimarea spiritului lui Emanuil Gojdu, haideţi să-i urmăm exemplul – cu gândul, cu vorba, cu fapta. Haideţi să urnim Proiectul PRO_GOJDU pe care îl vedem ca fiind “o horă în care se prind persoane fizice şi juridice – mai ales ONG-uri”.

    Grupul de iniţiativă PRO_GOJDU: Avram TRIPON, Alex TIŢA, Georgiana LAZĂR, Şerban STĂNESCU, Vlăduţ NISIPEANU


  2. Te rog sa+mi comunici parerea ta si … sugestii

    Colecţie de idei pentru startul proiectului:
    • Congresul PRO_GOJDU 22-26 februarie 2014 (online şi dezbateri clasice locale)
    • Revista PRO_GOJDU & BUNĂSTARE ACUM– întâi 3 numere lunare de probă
    o Avram TRIPON – Bunăstare acum
    o Alex TIŢA – Laudă lui Dumnezeu
    o Georgiana LAZĂR – Iconomia proiectului, fără bani (barter, schimb de echivalenţe valorice; cont cu “credite GOJDU” etc)
    o Şerban STĂNESCU – Grădina Maicii Domnului, Comunicare comunitară (ZENLA), Reclamă internaţională
    • Organizaţie/firmă/grup (posibil chiar fără personalitate juridică – doar cu recunoaştere comunitară) care lucrează în principal fără bani

    Viziunea Proiectului PRO_GOJDU – apare luni 10 februarie
    • Tinerii ortodocşi din Transilvania şi Ungaria pot studia cu sprijinul Fundaţiei Pro_Gojdu, şi apoi ocupa locuri de frunte în societate – mai ales în propriile comunităţi
    • Faptele rezultate din educarea practică generează “Moda Pro_Gojdu”, aleasă ca standard comunitar – adică 10% activitate comunitară recunoscută public
    • Exemplul “Pro_Gojdu” trece Carpaţii prin “Modelul Pro_Gojdu”, model caracterizat de populaţie ca fiind foarte util


    • Bun găsit, Avram!
      Programul e frumos, dar foarte încărcat.
      O eşalonare în timp, se impune.
      Asta, ca primă remarcă.
      Voluntariatul e o treabă pe care o faci în timpul liber. Câţi mai ştiu care e diferenţa dintre “timp liber” şi “serviciu”?
      Eu cred că principala problemă e mai puţin programul şi mult mai mult, poate singura problemă reală, e ASUMAREA DE RESPONSABILITĂŢI, dincolo de vorbele frumoase. Şi AICI văd eu spiritul GOJDU!
      Eu am evitat în discuţia de pe Skype să-mi asum răspunderi verbal. Am zis pur şi simplu “o să văd dacă pot face ceva” şi “am nişte idei, să văd cum o să le pun în practică”.
      Constat că sunt singurul care a publicat un articol. Am preferat să-mi asum răspunderea în fapt, decât în vorbe.
      Emanuil Gojdu, a dat un exemplu irefutabil de asumare a responsabilităţilor.
      Restul, e DE FĂCUT.
      Mie îmi place să vorbesc despre ce a fost, despre ce am făcut, pentru că pot arăta cu degetul la faptele mele, în nici un caz la ce ar fi trebuit să facă alţii.
      Citându-l aproximativ pe George Bernard Shaw (nicidecum cum vor americanii să creadă lumea că pe Kennedy!), trebuie să spun că “Important e să te întrebi ce ai dat TU naţiunii, nicidecum ce ţi-a dat ţie naţiunea!”
      Şi continuând ideea cu unul dintre marii mei mentori, Antoine de Saint-Exupery:
      “Dacă vrei să dezbini mulţimea, dă-i să mănânce. Dacă vrei să o uneşti, pune-o să construiască un turn!”

      De aceea, spun şi eu:
      Ceea ce ne uneşte, e ceea ce construim împreună. Celelalte, belşugul, bunăstarea, ne lenevesc şi ne dezbină.
      Marile figuri, marii lideri, s-au remarcat în momentele dificile ale naţiunilor, nicidecum la petreceri şi la serbări câmpeneşti, ori la decernările de premii, diplome, doctorate, numiri în funcţii de stat, etc…
      Hai să facem.
      Vedem DUPĂ, ce am făcut bine şi ce poate fi îmbunătăţit. Discutăm LA OBIECT şi asta e ceea ce ne trebuie: dicuţii la obiect.
      Congresul Pro_Gojdu
      Mi se pare prea preţios spus “congres”:
      1. Câţi participanţi confirmaţi are?
      2. Câţi membri oficiali, activi, are mişcarea?
      3. Câte comunicate şi lucrări s-au scris?
      4. Câţi s-au înscris cu comunicate, teze, disertaţii la congres?
      5. Câte dintre temele propuse au fost selectate pentru a fi prezentate la congres?
      Iată ce zice DEX despre termenul CONGRES:

      CONGRÉS, congrese, s. n. 1. Reuniune națională sau internațională în care delegați sau invitați dezbat probleme majore de ordin politic, economic, organizatoric, științific, cultural etc. 2. Organ suprem de conducere al unor partide politice, organizații de masă și obștești. 3. Denumire a parlamentului în unele țări, format din Camera reprezentanților și Senat. 4. (Urmat de determinări) Denumire a unor partide politice. Congresul Național Indian. 5. Denumire dată unor conferințe internaționale ale statelor, convocate, de obicei, pentru încheierea de tratate de pace. – Din fr. congrès, lat. congressus.

      Dacă începem o iniţiativă frumoasă cu vorbe zgomotoase “ce din coadă au să sune”, vom avea un fel de campanie electorală foarte bine definită în esenţă de Shakespeare: “Much ado for nothing.”. Avem nevoie de aşa ceva?
      În spaţiul cultural românesc, e o poveste cu tâlc: “Nică şi lupul”. Vrem să ajungem să strigăm ajutor şi să râdă lumea zicând…?
      Revin deci la ideea stabilirii obiecvtivelor clare, cu termene precise şi RESPONSABILITĂŢI ASUMATE.
      Deocamdată, hai săp ne documentăm temeinic, să realizăm materiale, sondaje, să facem promovare. Şi toate astea, cer sute, mii de ore de muncă!
      DECI: cine se înhamă la muncă?
      programe pe care să le facă alţii, e uşor să scriem. Asta face parlamentul, guvernul, asta fac toţi directorii de peste tot: dau ordine şi aşteaptă să le execute alţii.
      Eu aş merge pe o altă idee: “Orice pasăre, pe limba ei piere!”
      Să-şi facă fiecare un program, cu ce crede că poate face, cu obiective clare de atins, cu termene şi mecanism de evaluare a rezultatelor, cu parametri măsurabili.
      După ce şi l-a făcut, să îl adunăm grămadă într-un PDF, să îl studieze şi ceilalţi şi pe urmă stabilim împreună şi dacă şi cum şi unde putem colabora. Până la congres, mai sunt multe mii de ore de muncă de desfăşurat.
      Aşa văd eu lucrurile. Şi când am spus “mii de ore de muncă”, am făcut un pronostic ultra-optimist. Cel pesimist, înseamnă măcar vreo 300.000 (trei sute de mii) de ore.
      Doar în acest blog, am investit peste 5000 de ore de muncă. Asta, ca exemplu.

Comments are closed.