De la România Liberă: Avem nevoie de recenzii!

 

 Din capul locului, precizez că acest articol este un fel de a îi mulţumi prietenului meu Tudor Bezea, pentru articolul „Despre Românialiberă.ro în 2014”.

 

Logo România LiberăFără ca acest articol să fi fost în mod intenţionat şi declarat O RECENZIE, este pentru prima oară când văd în Virtualia Românească o recenzie a unui sit web.

 

Ceea ce am văzut până acum, sunt doar PREZENTĂRI DE SITURI, pe care autorii lor, le confundă cu recenziile.

 

Deşi am mai abordat în articolele de pe blog chestiunea recenziilor, mă văd nevoit să reiau sintetic CE ÎNSEAMNĂ O RECENZIE, deoarece văd că avem o comunicare bazată pe cadre de referinţă foarte diferite şi de aici, erorile de comunicare se ţin lanţ.

 

RECENZIE = Relatarea unei experienţe personale directe, avută cu un produs, serviciu, concept teoretic, persoană fizică sau juridică.

 

Cu speranţa că s-a lămurit chestiunea recenziei, o să subliniez acum faptul că FORMATUL unei recenzii, este o chestiune foarte personală în mod firesc şi intrinsec, deoarece este o prezentare, o opinie PERSONALĂ a modului în care recenzorul percepe o anumită realitate.

 

Pe cale de consecinţă, o recenzie poate fi un material foarte slab sau excepţional, poate fi structurat şi bine organizat sau dezorganizat, etc.

 

Valoarea unei recenzii, este dată de CADRUL DE REFERINŢĂ al recenzorului, iar cadrul de referinţă, depinde de EDUCAŢIA SA.

 

Asupra cadrului de referinţă, voi reveni cu un articol dedicat, deoarece problema erorilor de comunicare, mai ales în jurnalismul online, care are o putere de penetrare incomparabilă cu jurnalismul clasic, influenţa erorilor de comunicare, poate fi şi de multe ori este extrem de păguboasă.

 

Am făcut precizările de mai sus, dat fiind faptul că articolul lui Tudorel, menţionat la început, este situat într-un context extrem de sensibil şi vulnerabil la comunicare şi mai ales, la erorile de comunicare.

 

Cine urmăreşte blogul lui Tudorel, ştie că el a publicat o serie de articole în care a propus spre dezbatere şi a dezbătut chestiunea advertorialelor.

 

Toţi cei care îl cunosc cât de cât, ştiu că este un participant activ la actul de comunicare între jurnaliştii online şi producătorii de bunuri sau prestatorii de servicii şi precizez aici faptul că, activităţile comerciale, SUNT SERVICII.

 

Prin urmare, recenzia unui magazin virtual de pildă, sau scrierea unui advertorial, sunt în fapt o modalitate de a face recenzie unui serviciu comercial. Iar aici, cu riscul de a deranja pe mulţi, Tudorel a atins un anumit nivel de expertiză, care după cum vor înţelege cei care vor citi articolul citat, ESTE RECUNOSCUT de către bebeficiarul/beneficiarii recenziilor.

 

Este ştiut faptul că Tudorel este premiant multiplu al multor campanii de promovare (marketing online). Mulţi îl invidiază. Ceea ce foarte puţini ştiu şi înţeleg este că el are un CADRUI DE REFERINŢĂ larg, ceea ce îi permite să abordeze aspecte multiple ale interacţiunii unui agent economic cu piaţa, dacă e să mă refer la cazul particular al instituţiei „România Liberă”.

 

Revin cu mulţumirile pentru colegul şi prietenul meu şi asta, deoarece articolul său este un model de recenzie care poate fi adoptat de către oricine consideră că dispune de cunoştinţele necesare abordării unui material, din perspectivele prezentate în articol.

 

Voi face precizarea că astfel de recenzii, am văzut doar pe siturile în Engleză, care au în spate o experienţă de peste 5 ani de prezenţă web şi beneficiază de pasionaţi cu un nivel de expertiză ridicat, care scriu din pasiune pentru domeniul lor şi din dorinţa de a partaja informaţii pe care ei le consideră vitale pentru contruirea unei comunităţi NORMALE.

 

Este foarte mult de spus pe tema de discuţie avansată de Tudorel în articolul său, mai ales „printre rânduri”.

 

Am preluat dezbaterea, pentru că mi se pare firesc şi necesar să susţin un coleg a cărui competenţă este deja demonstrată pe de o parte, pe de alta, pentru că asta îmi place să fac şi consider necesar: să pun reflectoarele pe COMPETENŢĂ.

 

NORMALITATEA. Te întrebi poate de ce sunt atât de entuziasmat de acest articol. Aici, e mult de dezbătut şi trebuie să o facem cu articolul în faţă.

 

Redau esenţialul:

 

  • Recenzia lui Tudorel, tratează aspecte esenţiale ale oricărui sit web, indiferent că e ziar online, revistă, sit web personal sau de organizaţie.

  • Ridică în mod clar problema raporturilor psiho-sociale şi a tipurilor principale de interacţiune dintre vizitator, care este potenţialul client pe termen lung sau poate deveni inamicul sitului respectiv; iar Tudorel, explică DE CE şi CUM se produce fie alianţa dintre potenţialul client şi furnizor, fie separarea de furnizor, excluderea futnizorului din categoria „de încredere”. Pentru că, în final, la asta se rezumă totul: AM ÎNCREDERE ÎN…?

  • Prezintă aspectele slabe ale sitului şi AICI trebuie remarcată înţelegerea corectă a celor de la România Liberă, a poziţiei prezentate de către autor. Foarte mulţi dintre jucătorii de pe piaţa advertorialelor, comit o eroare fundamentală, aşteptând şi premiind osanale. Puteţi vedea tot pe situl www.staupenet.ro, o serie de articole în acest sens, legate de concursul Nokia.

 

 

Am apreciat înainte de orice la Tudorel, faptul că s-a gândit în egală măsură la mine, ca posibil client al unui furnizor de informaţii şi ştiri dar şi la furnizorul în cauză, analizând posibilele scenarii de interacţiune dintre mine şi furnizorul de informaţie dar şi din perspectiva furnizorului de informaţie, FĂRĂ A FI PĂRTINITOR. Echilibrul, neutralitatea, sunt condiţii vitale, esenţiale, atunci când vrem SĂ CONSTRUIM ceva trainic.

 

România Liberă, este o instituţie veche, care îşi are clienţii săi deja, dar trebuie să fim conştienţi că piaţa evoluează, clienţii de asemenea şi odată cu acestea, STANDARDELE DE CALITATE, în special CALITATEA COMUNICĂRII, evoluează atât la nivel de individ cât şi la nivel de organizaţie.

 

Ori, a respecta aceste REALITĂŢI înseamnă A APARŢINE COMUNITĂŢII, în vreme ce încălcarea acestor realităţi, înseamnă a porni de la premisa că eşti proprietarul discreţionar al comunităţii şi poţi face ce vrei cu ea.

 

Am ţinut să scot în evidenţă acest aspect, deoarece comportamentul majorităţii agenţilor economici şi agenţiilor de publicitate, este tocmai acela de proprietar discreţionar al pieţei.

 

Din acest motiv am refuzat şi voi refuza în continuare să scriu advertoriale plătite. Pentru că cel care plăteşte, implicit pretinde să îl laud, adică să abdic de la propriile mele standarde, de dragul banilor lui.

 

De această dată, văd în fine O SITUAŢIE NORMALĂ: România Liberă a premiat OMUL şi RECENZIA, pornind de la premisa că ceea ce TREBUIE PREMIAT, este CANTITATEA ŞI CALITATEA INFORMAŢIILOR FURNIZATE de cărtre recenzor, indiferent de cantitatea „fluturaşilor din stomac” pe care le-a provocat conţinutul recenziei, ATÂT TIMP CÂT ESTE FĂCUTĂ CU PROFESIONALISM ŞI BUNĂ-CREDINŢĂ!

 

 

De ce doar premiul III?

 

Da, este şi aceasta o întrebare.

 

Dacă aş fi citit cu atenţie articolele lui Emil Călinescu (premiul I), respectiv Ciprian Vestemean (premiul II), aş fi putut să emit măcar o părere foarte subiectivă. Timpul însă mă constrânge să îmi dozez eforturile foarte drastic şi în paranteză fiind spus, risc să fiu pe o poziţie preconcepută în cazul particular al acestor recenzii.

 

În privinţa lui Emil Călinescu am anumite reţineri şi chiar unele serioase, iar privitor la Ciprian Vestemeanu, singura informaţie pe care o deţin este faptul că a participat la acest concurs şi a câştigat un premiu. Deci, un necunoscut pentru mine. Ori, de pe aceste poziţii, e dificil să fiu foarte obiectiv şi foarte neutru. Am nevoie de mult timp şi de o reflecţie serioasă iar în condiţiile momentului, pentru mine, acestea sunt resurse indisponibile.

 

Obiectivitatea şi timpul alocat, sunt dependente una de alta, iar când lipseşte timpul, analiza superficială duce la lucruri care ţin de arbitrariu, exces de subiectivitate şi de multe ori, la jigniri inutile. Prefer să mă abţin în astfel de condiţii şi să mă pronunţ asupra a ceea ce cunosc la nivelul la care consider eu necesar să cunosc, potrivit standardelor mele.

 

Închei, cu rugămintea ca, în cazul în care ai blog, să participi măcar cu un articol la dezbaterea iniţiată de Tudor Bezea şi preluată de mine.

 

AVEM NEVOIE DE NORMALITATE!

 

Eu unul, ştiu că am!

 

Mulţumim România Liberă pentru bucăţica de normalitate oferită!

 

Pentru mine, a contat! Şi sunt convins că şi pentru Tudor, cel puţin!

 

 


Vizualizări articol: (263)

Articole înrudite:
Scuze! M-am străduit, dar... fără rezultat! :( .