MTPS – Disciplina în muncă

Morcovul şi băţul

 

Dacă citeşti aceşt blog, ai remarcat cu siguranţă că am publicat o serie de materiale al căror numitor comun, este EXACT DISCIPLINA ÎN MUNCĂ.

Astăzi, vreau să vorbesc puţin despre această formă de organizare interioară, care în exteriorul nostru se reflectă prin complexul de acţiuni şi rezultate care ne dau caracteristica numită DISCIPLINA ÎN MUNCĂ.

Am ales acest tip de obstacol, el fiind pe primul loc acum în sondajul de opinie pe care îl derulez.

În ultimii 6 ani, adică exact de când mi-am publicat prima carte şi mi-e peste puteri să cred în coincidenţe!! mi s-a spus cred de sute de ori că sunt disciplinat, că sunt foarte ordonat, foarte organizat, etc.

Paradoxal, în copilărie şi adolescenţă, până să plec de acasă de la mama, la 17 ani, mi s-a spus în mii de împrejurări că sunt leneş, indolent, gură-cască, putoare, dezordonat, visător, delăsător, lasă-mă-să-te-las, superficial, lichea inteligentă, etc., etc., etc.

TU, ce ai crede după un astfel de bombardament sistematic asupra nervilor şi psihicului tău, la orice vârstă ar fi asta, cu atât mai mult în primii ani de viaţă, când te aştepţi să fii ÎNDRUMAT, ÎNCURAJAT CÂND FACI CEVA?

Dar… să revin la disciplină!

Ideea pentru care am menţionat fundalul de mai sus, este următoarea: atitudinea celor din jur, mi-a dezvoltat o atitudine predominant defensivă, un spirit vindicativ foarte pronunţat şi mi-a creat o imagine extrem de periculoasă asupra a ceea ce înseamnă disciplină: arbitrariu, violenţă, forţă brută discreţionară, abuz şi incompetenţă. De aici şi până la a asocia asta cu orice formă de conducere, tranziţia a fost foarte naturală, mai ales la 16 ani, când m-am angajat prima oară şi am văzut “disciplina în acţiune”.

Ceva mai târziu, tabloul a fost întărit când am ajuns în armată şi am văzut absurdul acestei instituţii al cărei unic obiectiv este animalizarea individului, reducerea sa la nivelul de conştiinţă cel mai rudimentar, cel mai primitiv cu putinţă, la prima treaptă a piramidei lui Maslow (Fight or Flight, luptă sau fugi), a nevoilor fiziologice, a instinctului de autoconservare, exacerbat până la distrugerea oricărei forme de moralitate, de omenie: “Ordinele se execută fără să se discute!” Este ceea ce auzi zilnic, de zeci, sute de ori în orice armată sau formaţiune similară.

Aşa am ajuns să confund SLUGĂRNICIA şi SCLAVIA cu DISCIPLINA.

Din păcate, exact acesta este motivul pentru care scriu acum ceea ce ai sub priviri! Peste 90% dintre oamenii pe care îi cunosc, inclusiv cei care consideră că se pricep la dezvoltare personală, confundă SLUGĂRNICIA şi SCLAVIA cu DISCIPLINA.

Fără îndoială, prin manifestările exterioare, ele PAR a fi unul şi acelaşi lucru.

Care este totuşi DIFERENŢA între ele?

Slugărnicia şi sclavia, sunt rezultatul metodei de “educaţie” cunoscută sub denumirea “Morcovul şi băţul” sau, “Recompensa şi pedeapsa”.

Asta înseamnă exprimat mai clar, rezultatul dresajului, adică, a formării reflexelor condiţionate bazate pe un mecanism DUAL, al DURERII sau al PLĂCERII. Freud şi Jung au descris foarte bine în opera lor, exact cele două nivele de conştiinţă, specifice primelor două trepte ale piramidei nevoilor, fără însă a reuşi să depăşească această limitare la primele două nivele şi asta, deoarece în vremea când şi-au dezvoltat teoriile, omenirea se afla în majoritatea ei pe prima treaptă de dezvoltare psihică, cea a nevoilor fiziologice.

Este uluitor să descoperi cât de mulţi oameni reacţionează DOAR la constrângere, violenţă sau stimuli financiari. Adică, ori la băţ, ori la morcov…

Voi intra în detalii cu cei care s-au înscris la Programul MTPS.

Ce înseamnă disciplină, totuşi?

Pentru a fi disciplinat, trebuie să ai o imagine foarte clară a ceea ce înseamnă ORDINE ŞI DISCIPLINĂ.

Altfel, poţi fi ORICE altceva, în afară de “ordonat şi disciplinat”.

Disciplina, înseamnă dezvoltarea treptată a capacităţii de a vedea IMAGINEA DE ANSAMBLU şi CONEXIUNILE, relaţiile de tip cauză-efect-cauză… dintre fenomene şi entităţile care formează un anumit mediu, aşa cum arată James Brian Quinn, Philip Anderson şi Sydney Finkelstein în articolul Making Most of the Best.

Disciplina, este o formă de inteligenţă superioară, care poate lua naştere doar printr-o practică asiduă, urmată de analiză, evaluare şi corecţie, toate acestea într-un proces de tip ciclic-evolutiv. Autorii numesc caracteristica în cauză “System understanding” sau înţelegerea sistemului, respectiv a şti de ce.

Foarte multă lume, îngrijorător de multă lume confundă disciplina cu seriile de acţiuni automate, de tip serie de reflexe condiţionate.

Disciplina, ca să iau un exemplu, înseamnă să te afli în faţa unei grămezi de lucruri diverse şi când ţi se cere să iei un anumit lucru, să mergi direct la acel lucru, indiferent unde s-ar afla acesta şi cât de mare ar fi grămada.

DISCIPLINĂ, înseamnă a avea o imagine foarte clară a ceea ce este mediul în care te afli şi conexiunile dintre elementele acestuia, înseamnă a fi CONŞTIENT de regulile şi legile care guvernează acel sistem, astfel încât să fii capabil să intuieşti felul în care acesta evoluează, analizând stadiul momentan al sistemului.

Wallace D. Wattles a numit acest mod de acţiune “The Certain Way”. Din nefericire, expresia este intraductibilă în Română, sensul (livresc) fiind aproximativ “Acel mod anume”.

Pentru astăzi, ajunge. Mă opresc aici şi mâine, vei putea citi în continuarea acestui material, “Cum poţi să îţi cultivi disciplina?

Mult succes îţi urez în cultivarea acestei RESURSE INESTIMABILE, CARE ESTE DISCIPLINA!

Te pot ajuta dacă simţi nevoia, în cadrul Programului MTPS.

 


Vizualizări articol: (733)

Articole înrudite:
Scuze! M-am străduit, dar... fără rezultat! :( .

7 thoughts on “MTPS – Disciplina în muncă


  1. Serban, din pacate nu esti singurul caruia i-au fost induse, din nestiinta sau poate din inconstienta, astfel de credinte limitative. Chiar aseara am asistat, pe strada, la o scena de genul asta. Respectivul “tata” urla la copilul lui diverse invective, iar maicasa asista nepasatoare la manifestarile cimpanzeului. Motivul: copilul se urcase pe bicicleta contrar indicatiilor sale.
    Cat despre absurdul sistemului militar, nu pot decat sa-ti dau dreptate. In 5 ani am vazut prea multe.
    Da, sunt de total acord cu tine, disciplina este vitala, si de aceea cred ca cel mai bine ar fi sa vina din interior in urma unei evolutii si nu a unei constrangeri sau momeli.


    • Paul, delicioasă punctare a “bubei”!
      Da… Am căutat şi eu disciplina în afara mea. Ce crezi tu că am găsit?
      Câteva mostre:
      — Regulament de ordine interioară (ROI, acelea celebre, nicidecum Return Of Investment!!)
      — Legislaţie de tot felul. Mai avem puţin şi o să votăm “Legea privind utilizarea cavităţii bucale şi a plămânilor în alimentaţia raţională”. După care, o să aşteptăm ca guvernul să emită Normele de aplicare. Până când guvernul se hotărăşte, până apare în Monitorul Oficial, noi, plebeii, ne ţinem respiraţia, ca să evităm trimiterea la închisoare. 😉
      — Armată, poliţie, jandarmerie, poliţie comunitară, SRI, SIE, DNA, magistratură, parchete; parchete însemnând cele chestii care se ocupă cu anchetele, desigur, pentru că celelalte, sunt benigne şi chiar foarte folositoare! 😛 Drept dovadă, stă preţiul de piaţă al unui mp (metru pătrat de…) parchet de stejar, de nuc; sau de mahon ( 😮 !!! ) 😉
      Cam aşa stau lucrurile cu disciplina exterioară. 😉 😀


  2. Intr-adevar, disciplina este vitala, in special atunci cand este vorba despre self-employment. Hai sa zicem ca la “patron” mai merge sa freci menta, sa te prefaci ca muncesti si sa nu fii disciplinat, pentru ca banul vine.

    Cand esti pe cont propriu, lucrurile se schimba: exista o sumedenie de lucruri care te pot distrage, exista o sumedenie de nimicuri care te pot impinge sa faci orice, mai putin ceea ce ti-ai propus sa faci. Desi mai am si eu scaparile mele (chiar azi am petrecut cam 40 de minute intr-un joculet flash), consider ca am reusit si eu sa ma auto educ si sa fiu disciplinat. Din pacate, dintre oamenii pe care ii cunosc eu, doar despre 1% pot spune ca sunt disciplinati. Si cred ca de-aici, din disciplina, combinata cu un alt element important: puterea de a ramane mereu motivat, vine succesul.


    • Foarte bună intervenţie, Călin, mulţumesc!
      Am o obiecţie, mică, mică de tot!
      Care e patronul la care poţi să freci menta?
      Ai omis să spui cum îl cheamă, deşi ŞTIM AMÂNDOI NUMELE LUI!
      Îl ştiu mulţi, dar se codesc să–l pună “pe batac“!
      O fac eu: STATUL.
      Acest concept vag şi ceţos, întreţinut ca atare de către indivizii care au sărit treptele dezvoltării ca să ajungă prin forţă, violenţă brută, impostură şi rapt, în poziţii cheie ale organizării sociale.
      Acest concept, “statul”, este flamura cu care se dă pe sub nasul mulţimilor (vezi Gustave LeBon), pentru a irascibiliza şi adrenaliniza minţile lui homo habilis şi homo cavernicolis, care predomină în societatea contemporană. Dovezi? Fă un search cu Google sau ce vrei tu (Bing, Ask, Yahoo! Search) pe fraza “hand made” şi o să te lămureşti câţi homo habilis populează planeta cu produse a căror cantitate cred că acoperă necesarul de mărunţişuri drăguţele şi inutile, pe următorii 2000 de ani.
      Pot să continui şirul exemplelor de pildă cu fabricanţii de hârtii — homo habilis dosariensis. Fabricanţii de manufacturi celulozice numite “dosare”, adică…
      Dar, vorba preferată a românilor: LAS’CĂ MERGE ŞI-AŞA! 😉


  3. a răspuns deja călin exact ce aş fi vrut să spun eu: când munceşti pentru tine dacă nu eşti organizat, te poţi apuca să depui cv-uri pe la unii şi alţii.
    sau, aşa cum spuneam şi în alte ocazii: vrei să faci ceva scrie-l, dă-i contur, ridică-te şi mergi acolo! altfel… n-are rost să găseşti scuze.
    şi nu, nu merge oricum, ştim amândoi că nu e aşa.


    • PSI, am crezut şi eu în poveşti gen “The Secret”, până când am început să descopăr “secretele secolului” scrise pe toate gardurile şi pe toate zidurile.
      Atunci am înţeles că, cu cât investeşti mai multă energie într-un vis, cu atât mai rapid el devine REALITATE!
      În cartea “Casa şi Familia”, am dat şapte paşi.
      Aceiaşi paşi pe care îi aplic mereu, din 2006.
      Aşa am ajuns unde mă aflu; aşa am să ajung oriunde îmi vine vreo idee să ajung.
      Deocamdată, pot spune că visul “Biblioteca ZENLA” este o realitate.
      Peste 30 de volume scrise şi publicate într-un limbaj unic în lume, înseamnă ceva.
      De vreme ce mai trăiesc, înseamnă că e loc şi de mai bine! 😉 :)
      Seară faină!
      …Mi-ar place să ne putem vedea…
      Am publicat programul meu pentru iunie-iulie, în side-bar.


  4. La noi nu prea exista cultura muncii si de aici rezulta ca nici cu disciplina in munca nu ne prea impacam.
    Am lucrat la STAT … si am stat atat cat am putut ca doar era intreprindere de stat nu de lucrat :)
    Am lucrat in sectorul privat si am cunoscut aspectele si relatiile de munca de acolo.
    Am trecut apoi in tabara cealalta si “m-am facut patron” si m-am lovit de indisciplina in munca a unora …
    Cel mai bine si mai greu :) e sa faci pe freelancerul … daca muncesti mananci daca nu muncesti mori. Si sa vezi atunci cum descoperi beneficiile disciplinei in munca.

Comments are closed.