Utilizatorul Şerban Stănescu

 Am simţit nevoia să scriu acest articol din categoria „Despre”, pentru că mulţi dintre cei care activează pe internet, omit să prezinte un astfel de unghi, o astfel de perspectivă. Iar mie îmi place să fiu utilizator de internet!


Ce înseamnă pentru mine, „utilizator de internet”?

E o discuţie foarte lungă pe care trebuie să o fac, deci cred că voi scrie mai multe articole pe această temă, la această categorie.

Acum însă, mă simt bine, pentru că m-am dus pe grupul meu de pe FaceBook „Blogul care-aduce bani” şi am citit articole frumoase, care mă fac să înţeleg că viaţa începe să se deseneze şi cu altceva decât cu uzzi, AKM, bazooka, warheads şi alte asemenea.

Descopăr zi de zi noi şi noi nuanţe la colegii mei de aiurea, din toată România că avem acolo pe grup, reprezentanţi din multe zone ale ţării şi asta mă încântă!! descopăr articole frumos scrise, oameni care se străduie să construiască ceva, să împărtăşească şi aşa cum văd eu, asta şi trebuie să însemne internetul! O cale de a colabora dincolo de limitele impuse de mediul fizic, de „casa noastră newtoniană”. Am găsit din ce în ce mai des articole frumos scrise şi folositoare, am găsit de asemenea şi referinţe la alte situri, în limba Engleză şi asta iar îmi place, pentru că e un semn de firesc, de normalitate!

Îmi place să navighez pe net, îmi plac siturile cu optimizări SEO făcute discret, cu mult bun simţ.

Da, ştiu că un webmaster bun, poate pune un sit pe Google SERP 1, în mai puţin de 24 de ore.

Eu însumi mi-am pus pe prima pagină cu rezultate Google, recentul nostru proiect, „Vibraţia numerelor”, în circa 30 de ore. Deci se poate, chiar şi cu „Pinguini” pe cap. Dar admir decenţa, pentru că practic decenţa.

Evident, dacă cu o metodă SEO decentă am ajuns în 48 de ore pe pagina 1, aş putea făcând „black-hat SEO” să accelerez procesul de indexare.

Şi aici, vine utilizatorul Şerban şi zice…

DE CE?!! DE CE?!?

Admir pe toţi cei care ajung pe prima pagină a Google, cu pagini „la obiect”. Datorită lor, userul Şerban, a fost mulţumit, a căpătat conţinutul de care a avut nevoie dar şi o lecţie SFÂNTĂ, USTURĂTOARE, dacă e încălcată:

Vrei rezultate bune în motoarele de căutare? FĂ SEO CU BUN SIMŢ!

Ce mai face userul Şerban pe net?

Îmi place să îmi ajut colegii, cât pot, când pot şi cum pot.

A face clic pe două-trei butoane de sharing, înseamnă maximum 2 minute de muncă în plus, hai să fie 10, poftim! Dacă mi-a plăcut, cred că trebuie să plătesc cu un pic de energie acel ceva. Că e video, că e articol, că e fotografie, mi se pare irelevant în contextul paradigmei „Dăruind vei dobândi”, lansată ca atare, de Nicu Steinhart, un om pe care îl consider aparte. Dovadă stau cărţile sale, care supravieţuiesc pulberii trupeşti care ne-a părăsit…

Poţi dărui şi altceva decât bani, deşi sunt conştient că sunt necesari şi banii. Cel puţin deocamdată, până când vom re-învăţa să renunţăm la acest intermediar artificial şi ultra-subiectiv.

Ca să dau un şir de exemple care îmi plac şi pe care le-am urmat:

  • articole, scrise cu suflet şi cu competenţă;
  • cărţi electronice în regim Creative Commons sau similar (ODPL, MPL, etc.);
  • filme video de lung metraj sau videoclipuri cu conţinut divers;
  • prezentări;
  • webinare (seminare via internet);
  • fotografii şi colecţii de fotografii;
  • muzică şi compoziţii muzicale;
  • înregistrări audio, clasa audiobook.

Altă activitate care îmi este dragă ca utilizator (user) dar mai ales importantă ca profesionist, este activitatea de documentare online. Există milioane de articole, pe zeci de mii de tematici care acoperă o gamă de domenii, practic mult mai mare decât necesarul unui om normal. Asta înseamnă că deja, am de unde alege!

Mi se pare important să citesc, să studiez şi ca să rămân în zona „utilizator”, să dau mai departe informaţiile respective.

E adevărat, e mai valoroasă o informaţie partajată împreună cu propria ta recenzie. Ştiu asta. De multe ori însă, te documentezi asupra unor subiecte cu nivel de dificultate şi complexitate ridicate şi atunci, jurnalistul intră în criză de timp. Totuşi, decât să trec mai departe, prefer să pun un scurt „tweet”, chiar dacă e vorba de G + sau FaceBook şi să dau drumul informaţiei descoperite, pe canalele mele social media. Mi se pare că e mult mai corect să procedezi aşa, oricât de mare ar fi criza de timp în care crezi că te afli.

Eu mă gândesc aşa: Ce aş face dacă Manuel Cheţa ca să dau şi un exemplu ar zice „Băieţi şi fete, gata, am obosit, m-am săturat, mai alergaţi şi voi pe la câteva [zeci de] mii de situri, că v-am arătat destul cum se face!” Chiar dacă articolele lui Manuel se situează într-o zonă de interes redus pentru mine, am nevoie şi eu măcar lunar de o „retrospectiva tehnică-tehnologie Manuel Cheţa”. Şi atunci, uite, fac şi eu o menţiune, ca să ştie că sunt lângă el, măcar un pic. Că apreciez munca lui şi îl respect pentru asta! E puţin. Ştiu asta. Dar şi ziua mea are tot cât a ta: 24 de ore; 1440 minute; 86.400 secunde. Unul singur din grupurile mele dacă îl iau în discuţie, are peste 400 de membri. Câte 10 minute la fiecare (chiar crezi că asta e o chestie realizabilă?), înseamnă 4000 minute. Ce crezi tu că pot eu face în 10 minute? Că 3 minute, pierd până încarc pagina!

Dar caut să văd altfel lucrurile. Merg o dată într-o lună şi stau atunci 2 ore. Poate că pierd din cele 120 minute, 100. Totuşi, din acest 100%, mă aleg cu 20/120*100 = 16,66% informaţie utilă. Iar cel vizitat, se alege cu un impuls energetic. Mic, dar contează! Se adună!

Ce mă deranjează peste măsură ca utilizator?

În primul rând, platforma blogspot.com. Am mulţi prieteni acolo şi sunt pus în situaţia mizerabilă să citesc, să îmi placă şi să plec fără să ofer măcar un „mulţumesc”, pentru că onor Google, mă trece de 5 – 15 ori prin captcha, previzualizare, post-vizualizare, pre-aprobare, super-aprobare, extra-aprobare şi mă trimite după aceea în coada de moderare cu candidul mesaj „Your comment is awaiting moderation”.

Mulţumesc, dar mă lipsesc!

Dacă pentru un comentariu prăpădit trebuie să consum O ORĂ din viaţa mea, prefer să scriu două articole de 500 cuvinte în timpul acesta. Sunt muuuult mai câştigat aşa!

Repet, îmi cer scuze faţă de prietenii de pe blogspot, dar aşa cum eu mi-am luat domenii, o pot face şi ei şi mă pot scuti de mizeriile pe care mi le serveşte Google cu atâta uşurinţă şi neutralitate. Ştiu. E un automat. Un script. Păi, tocmai AICI E PROBLEMA!

EU SUNT UN OM şi pretind să fiu tratat ca atare! Iar asta, ţine de bloggerul care scrie, de platforma pe care o foloseşte, nicidecum de Google sau de blogger/blogspot!

Mai ştiu şi altceva. Blogspot e singura platformă de blogging free, cu care poţi face bani, pornind de la zero. Şi am început şi eu TOT de la zero, fără bani, cu WordPress. Şi, repet, EU SUNT UN OM!

Asta înseamnă între altele carne, oase, sânge, nervi, stress, facturi de plătit, nevoia de linişte, de respect şi încă o mie, zece mii de puncte pe lista asta, care ţin de faptul că sunt un om ca şi tine! GOT THAT?

Am pornit în 2010 online, după ce mi-am făcut pulbere munca de 4 ani online, prin venirea în Grecia. Dincolo de tot ce am pierdut, am descoperit că siturile pierdute, lucrau acum împotriva mea. Linkuri moarte cu carul! Aşa că, ştiu foarte bine ce înseamnă să pierzi şi să trebuiască să o iei de la MINUS şi fără bani şi fără posibilităţi de a îţi reface munca, pentru că legile în Grecia sunt altele iar în România, cu totul altele.

Spun asta, în ideea că poate cei care se ştiu în cauză, vor înţelege că reaua-voinţă şi indiferenţa sunt una ca atitudine, iar imposibilitatea financiară şi legală o cu totul altă poveste. O poveste care poate fi rezolvată, chiar dacă mai greu şi cu multă muncă. Aşa cum am reuşit eu să refac circa jumătate din ce am pierdut în 2009 pornind la drum cu un set consistent de handicapuri grave şi cu dificultăţile inerente unei alte ţări, alte legislaţii, cred că ORICINE are un blog de calitate, poate trece la domeniu propriu şi hosting plătit, fără să treacă prin chinurile prin care am trecut eu.

Cât priveşte neştiinţa, la asta, am oferit leacuri gratuite destule!

Închei aici şi de vreme ce citeşti aceste cuvinte, îţi mulţumesc pentru atenţie şi răbdare! :)

Dacă îmi laşi un comentariu, trec şi eu pe la tine, că doar de asta s-a inventat internetul! 😉

PS: Dacă ai blog pe blogspot, uite, ţi-am vândut un pont gras: filtrele lor antispam îţi gonesc vizitatorii, că pe boţii care lasă spam, îi doare drept în PHP! 😉 Aşa că, efectul e unul singur: îţi filtrează vizitatorii umani, luându-i la goană! Dar tu, continui să munceşti şi să le faci reclamă MOCA! 😉 😮

Hai, sănătate şi belşug să ai!

 


Vizualizări articol: (786)

Articole înrudite:
Scuze! M-am străduit, dar... fără rezultat! :( .

6 thoughts on “Utilizatorul Şerban Stănescu


  1. Ma gandeam intr-o zi sa fac rezumate de pe tehnocultura.ro. Invat chiar multe scriind pe acel blog/site asa ca probabil nu ar fi rau.Buna idee!


    • Pentru mine, cam cu asta echivalează munca ta.
      Citit-filtrat-sinteză-articol-publicare.
      Cel puţin la mine cam aşa s-ar scrie telegrafic.
      Până să mă decid cum văd eu chestia X, citesc mai multe de pe mai multe situri, chiar dacă practic am articolul scris.
      E bine să vezi şi alte idei, chiar dacă rămâi la forma iniţială, poate mai faci un retuş.
      Ei, când am găsit ceva gen “sinteza lunii” (ai mai făcut tu chestii de acest gen),
      atunci am o serie de referinţe şi mi-e mult mai uşor să aleg! :)
      Sigur, e multă muncă, ştiu, dar când şi când, mai adaugi o “pată de culoare” la peisaj.
      Oricum, mi-am planificat un inventar şi o retrospectivă aici, la mine.
      E cam complicat că sunt cam 500 de pagini de răscolit (am ajuns la vol 5 deja…)
      personal, văd valoarea unui astfel de articol sinteză ca fiind un punct-cheie pe un blog.
      Ori la tine, e multă informaţie şi structurată condensat.
      Cine vrea, are posibilitatea să scutească mult timp, mergând mai întâi la tine.
      Cel puţin asta văd eu în siturile tale. Un fel de “Revista tehnicii, la zi”.
      Sigur, competenţele mele sunt reduse raportat la ansamblul tematicii de acolo de la tine, deci mi-e greu să emit opinii pentru ansamblu.
      Înseamnă să dau cu zarul şi mi se pare măgărie aşa ceva.
      Ceea ce spun eu e doar cum SIMT, cum percep eu, ca mai puţin instruit în tehnică şi tehnologie.
      Faptul că lucrez în calculatoare şi mă pricep, e prea puţin ca să zic “mă pricep la tehnică”.
      E ca şi cum aş zice că sunt inginer la strâns şuruburi.
      Şi încă, dacă ţin seama că sunt câteva mii de sorto-tipo-dimensiuni de bază şi aici… 😛
      Succes şi pe mai departe!


  2. Imi place mesajul tau de incurajare cu blogspot-ul…acela este doar un prim pas catre a trasmite un mesaj mai departe.

    Odata ce treci la o varianta in care ai un domeniu al tau pe care platesti un maxim de 10 cafele la orice pub, intri intr-o alta era in care doar de tine depinde sa-ti asumi responsabilitatea 😉

    Spor cu mesajul tau Serban !


    • Dacă ai citit articolele de pe blogul “Bani fără bani” ştii că sunt partizanul învăţatului pe resurse gratuite.
      Există însă un moment cheie când “copilăria s-a încheiat”.
      Fără îndoială, poţi să treci peste acel moment.
      Dar dacă insişti prea mult, pierzi.
      Succesul, contrar părerilor majorităţii, este SUMA VECTORIALĂ A TUTUROR DECIZIILOR LUATE!
      Dacă îţi mai aduci aminte de pe la şcoală, sumă vectorială înseamnă altceva decât algebră scalară!
      Prin urmare, contează mult mai puţin câte decizii “corecte” ai luat şi mult mai mult CÂTE DECIZII AI LUAT PE UNITATEA DE TIMP.
      Dacă iei multe decizii, ajungi mult mai repede la succes, dacât dacă iei puţine decizii, chiar dacă sunt toate bune! 😉
      Există şi o explicaţie şi chiar o demonstraţie a acestei teze. 😀


  3. Multumesc utilizatorului de internet Serban Stanescu (al cariu blog l-am descoperit acum) pentru munca lui in folosul altor utilizatori de internet.
    Cred ca noi ne-am “vazut” si pe alt blog (la Dojo, nu?).


    • La Dojo, se poate, bântui pe-acolo de ceva mai multă vreme… :)
      Mulţumesc pentru gândurile bune!

Comments are closed.