Am primit în dar o carte – Despre natura umană

Edward O Wilson - Despre natura umana

 

Articolul acesta va fi lung, foarte lung, de unde şi ideea că îl voi publica “în rate”, o ştiu de pe-acum, de când mă apuc să-mi aştern gândurile pe hârtie. Există multe motive, dar principalul motiv este acela că, mi se pare cinstit, corect, omeneşte, să fiu alături de prietenul meu Tudorel Bezea, dar mai ales de munca lui la proiectul “Cărţi pentru cugetări”.

Lucrul cel mai ciudat mi se pare a fi faptul că am participat la un “concurs” şi că am şi câştigat un premiu, cartea “Despre natura umană” a sociologului american Edward O. Wilson., (Editura Herald, Bucureşti, 2013).

Am spus că mi se pare “ciudat”, deoarece urmăresc de mult timp acest proiect şi, deşi oficial Tudor zice că e concurs, mie mi se pare că e de fapt un pretext de a face cadouri care durează dincolo de o generaţie. Cel puţin aşa simt eu acest “concurs”! Dincolo de acest concurs însă, e munca lui alături de biblioteca judeţeană, de edituri, de citit şi cântărit cărţi, de spus câteva cuvinte despre fiecare. Cine crede că a face recenzia unei cărţi, fie şi în 50 de cuvinte înseamnă a citi prefaţa şi a da cu copy-paste, e departe de realitate ca Alfa Centauri de Pământ. Am îmbrăţişat proiectul, am citit, am comentat, fără să-mi treacă prin cap că aş participa la un concurs. Pentru mine, e un proiect care dă consistenţă unei relaţii între doi oameni, între doi bloggeri şi poate în măsură mai mare ca importanţă, dă consistenţă conceptului “blogosferă”. Căci ce blogosferă poate fi o colecţie de bloguri în care se vehiculează can-canuri şi se scriu comentarii “la număr”, pentru că “dă bine la link-building”?

Pentru mine, “blogosferă”, începe să aibă sens când ea reprezintă linii de forţă (vezi Antoine de Saint-Exupery, Citadela).

Convingerea mea este că o blogosferă începe să existe, abia când se simte undeva, în masa informă de bloguri, măcar o linie de forţă.

Şi în viziunea mea, “linie de forţă”, în blogging, înseamnă PROIECTE. Proiecte care se nasc, proiecte care se dezvoltă, odată cu blogul, cu oamenii şi pentru oameni!

Iar proiectul “Cărţi pentru cugetări”, este o linie de forţă în blogosferă. Sigur, mai sunt şi alte proiecte meritorii, dar acum, despre acesta mi-am propus să spun, măcar câteva cuvinte!

Primul impuls când am primit cartea, a fost să cotcodăcesc, precum găina care a făcut oul proaspăt-prospeţel!

Dar a trecut ceva vreme de când mă lăsam în voia impulsurilor de moment şi am trecut la citeală. Adică, la citit-cugetat-citit-cugetat…, “înainte şi în timpul…”.

Primele gânduri, fireşte, au fost legate de “densitatea” mesajului: iată, un proiect care funcţionează şi a cărui dovadă de Fiinţare, o am acum în mână!

Al doilea gând a fost desigur, “Cu ce contribui eu la acest proiect?

Răspunsul la această întrebare, o să îl ofere Tudor, în curând, pe blogul lui. Acum am confirmarea certă a faptului că pasul principal, a fost îndeplinit cu succes. Restul “planului”, o să vi-l detalieze Tudor. Pentru că e şi o provocare aici, o mănuşă pe care am aruncat-o tuturor celor care sunt autori şi au cărţi publicate. Dar despre asta, cu altă ocazie.

Trebuie să spun că am îmbrăţişat din prima clipă proiectul şi cred că este unul dintre proiectele care merită să se vorbească despre el, să fie dezbătut dar mai ales, susţinut din toate direcţiile posibile! Ceea ce şi fac, după cum se vede!

Dacă omenirea se află într-o criză oarecare, atunci numele acestei crize, este unul singur: CRIZA VALORILOR.

În acest context, mi s-a părut firesc să-mi doresc să citesc o carte care vorbeşte despre un subiect controversat, polemizat şi atât de important pentru specia “homo”, cum este “Natura umană”.

Dincolo de aspectul de promovare a culturii şi a educaţiei pe care îl are proiectul lui Tudorel, componenta educaţională intrinsecă a proiectului, este uluitoare şi vreau să subliniez aici câteva coordonate esenţiale, pornind de la online, către offline:

  • Este o punte de legătură solidă între bloggeri, bloguri şi fenomenul numit “Gutenberg”;
  • Este o punte de legătură între online şi offline, în domeniul cărţii, ca fenomen cultural;
  • Este un mijloc educativ, ca instrument de educare în spiritul uzilizării internetului în mod inteligent şi de ridicare a conceptului promovării online, la un nivel calitativ, care să justifice istoria de zeci de secole a speciei umane;
  • Este o punte de legătură între oameni, biblioteci şi edituri. Între biblioteca virtuală (internet-ebook-articole) şi biblioteca clasică, “offline”, cu carte tipărită, între editurile care alimentează cu carte tipărită şi cititorul şi bibliotecile şi, mai mult decât evident, între acestea şi noi, oamenii, oamenii conştienţi de necesitatea autoeducaţiei continue, educaţie care acum, are nevoie să fiinţeze dincolo de graniţele fizice ale locaţiilor cărţilor, bibliotecilor, editurilor şi de fapt şi dincolo de locaţia noastră, ca oameni;
  • Este o punte de legătură între oamenii cu pasiuni multiple sau în curs de descoperire a acestora. Pentru că, înainte de toate, “bibliotecă”, înseamnă “oameni dincolo de timp, loc, rasă, religie, profesie”. Orice preot poate citi o carte de chimie sau de fizică, aşa cum orice biolog poate citi o carte de sociologie, etc. Indiferent cine a scris-o, despre ce este şi indiferent când a fost scrisă!

Mă opresc aici pe moment şi voi continua cu câteva gânduri şi reflecţii pe marginea cărţii care iată, mi-a oferit posibilitatea de a discuta pe o temă importantă prin prisma consecinţelor asupra bunului mers al vieţii tuturor, prin contribuţia pe care o aduce un proiect minunat: CĂRŢI PENTRU CUGETĂRI.

 


Vizualizări articol: (387)

Articole înrudite:
Scuze! M-am străduit, dar... fără rezultat! :( .

2 thoughts on “Am primit în dar o carte – Despre natura umană


    • Îmi place să cred că e loc şi pentru mai multe! :)
      Dacă e să mă evaluez după factorul “dorinţă”, atunci sigur e loc şi pentru mai mult.
      Totuşi, “de la idee la…” e un drum. Uneori reuşesc, alteori, mă mai împiedic.
      La acest proiect, cred că am reuşit să pun şi eu ceva.
      Să vedem la celelalte, ce o să “mă ţină curelele”!…
      Uneori, apar discrepanţe mari între “ce vreau” şi “ce pot”…

Comments are closed.