Experimentul Monica

 În articolul precedent, afirmam că pot dezvolta fiecare din titlurile listate, într-un articol. Iată astăzi, primul din listă.

Din perspectivă educaţională, Monica, este pentru mine cred cel mai complex experiment cognitiv.

Am să amintesc faptul că, înainte de căsătorie, am avut o perioadă destul de intensă de comunicare pe internet. Dar această comunicare, se referă la comunicarea clasică, fizică. În cazul nostru, intensitatea maximă a comunicării, a avut loc la nivel extrasenzorial. Am avut repetate contacte telepatice, comunicări a căror confirmare ne-am făcut-o reciproc via telefon şi Messenger, iar gradul de acurateţe uneori a fost şocant de ridicat.

Poate că abilităţile mele au fost mai ridicate, având în vedere şi anii de practică dar mai ales evenimentele din viaţa mea, care au avut darul de a îmi fractura în repetate rânduri starea aceea numită „zonă de confort”.

Această permanentă eroziune a stării de confort, am convingerea că a făcut din mine ceea ce sunt. Sigur, poate că existau şi alte soluţii decât oscilaţiile —prea mari uneori — între stări extreme. Cert e faptul că am crescut interior şi asta, a făcut posibile nişte comunicări la nivelul corpului emoţional, folosind aşa-numitele „inteligenţe emoţionale”. Sintagma şi doar sintagma, e o invenţie americană, deoarece ştiinţa reală care stă în spatele acestei găselniţe de marketing numită „inteligenţa emoţională”, se numeşte de vreo 5000 de ani YOGA şi ŞTIINŢA CHAKRELOR.

Aşa-zisa invenţie americană — „inteligenţa emoţională” — pe care toţi diletanţii din învăţământ o ridică în slăvi, are prin urmare o istorie străveche, datând mult dinaintea invaziei europene a Americii. Zeci de secole!

Trec acum peste impostură şi revin la ceea ce am experimentat cu Monica, de când am rămas împreună.

Poate că cel mai interesant aspect al experimentelor noastre zilnice, este comunicarea telepatică.

Asta, mai direct exprimat în contextul corpului emoţional, este conştientizarea corpului emoţional şi al schimbului de fluxuri energo-informaţionale care au loc între noi, la nivelul corpurilor emoţionale.

Dincolo de spectacularul comunicărilor telepatice, dincolo de speculaţiile fantasmagorice ale mass-media în legătură cu telepatia, stau faptele brute: TOŢI COMUNICĂM TELEPATIC, în mod inconştient, prin acel 95% din creier care se crede că ar fi nefolosit şi care în realitate, este interconectat la o reţea mondială telepatică de creiere, — un fel de internet biologic —prin care însă, comunicăm inconştient!…

Din păcate pentru sceptici şi ignoranţii care se ascund cu capul în nisip, trebuie să spun că, după o jumătate de viaţă petrecută în Natură, am învăţat o lecţie simplă, simplă de tot: TOTUL ARE UN ROST! Şi asta, în întreg Universul, oricâte dimensiuni vizibile sau invizibile ar avea!

Astfel, cine se încăpăţânează să creadă în aberaţia potrivit căreia avem 95% din creier neutilizat, se înşeală!

„Fără utilizare”, „neutilizat”, „nefolosit”, sunt termeni pentru care DEXOnlie, ne dă măsura ignoranţei noastre! Nişte definiţii penibile, recursive, ca la mulţi alţi termeni pe care îi folosim, fără ca aceştia să aibă vreun conţinut clar, doar pentru că „sună altfel”.

Într-un astfel de context cognitiv, mi se pare firesc să fac propriile mele cercetări, măcar pentru a putea face distincţia între impostură şi ADEVĂR.

Am învăţat cu mare greutate să îmi utilizez conştient o parte a corpului emoţional şi asta m-a condus la a descoperi confuziile grosolane care se fac între predicţii de pildă — privite ca proces cognitiv care ţine de „viitor” — şi cunoaşterea REALĂ, care este în afara oricărei graniţe temporale, pentru simplul motiv că, ADEVĂRUL ESTE. Şi este, dincolo de „ieri”, „azi” sau „mâine”.

Am comunicat cu Monica la nivelul corpului emoţional şi am descoperit cu uimire, cât de valoros instrument este acest corp, ce complexitate uluitoare are, cât de multe conexiuni cu mediul de viaţă are şi câtă informaţie nuanţată oferă.

Partea mai puţin plăcută a ceea ce am descoperit, constă în faptul că, odată conştientizat corpul emoţional, devii conştient de primitivismul omenirii, de cantitatea de impostură şi ignoranţă care te înconjoară, de misticismul primitiv cu care este privită încă Natura, aproape la fel ca pe vremea vânătorii cu securi din silex, doar că acum, silex-ul se numeşte „Sillicon Valey” sau mai direct spus, sillicon chip… Cipuri din siliciu. Am schimbat „zeul tunet” cu „zeul procesor”. În rest, aceeaşi gândire de om al cavernelor… Excepţii? Câteva zeci de mii de indivizi, din întreaga populaţie a globului.

REZUMAT

Am făcut cu Monica experimente telepatice — aşadar comunicări la nivelul corpurilor noastre emoţionale — pe toate cele şapte nivele posibile ale comunicării: Frecvenţa Pământului (Muladhara), a Apei (Swadhisthana) — a se vedea cercetările dr. Masaru Emoto — a Aerului (Anahata), a Eterului (Vishuddha), a Mentalului (Ajna) a Supra-Mentalului (Sahasrara) şi a Focului (Manipura).

Am derulat mult mai multe experimente pe nivelele specifice Aerului (Anahata) şi Apei (Swadhisthana), fiind eu semn de Aer şi ea semn de Apă.

Concluziile noastre, sunt simple: CUNOAŞTEREA începe DE LA NOI ÎNŞINE şi poate fi regăsită ca reflexie în exterior, în aşa numita „lume tangibilă”, care este o simplă copie a ceea ce se află în interiorul fiecăruia.

E poate una dintre constatările cele mai deprimante, dacă ne gândim că lumea aşa cum este, este doar o „fotografie vie”, a ceea ce se află în interiorul fiecăruia.

Pentru cei care sunt interesaţi să participe la experimente de comunicare la nivelul corpului emoţional, stăm la dispoziţie, în limita timpului disponibil, aici, pe acest blog, pe reţelele de social media, în grupurile de pe FaceBook.

IMPLICA-TE! Sustine acest blog si Proiectul ZENLA, facand o donatie!
Si mie imi plac cartile gratuite. Dar eu le mai si scriu!
Si asta, cere mult TIMP!