Producţia audio sub Linux

 Bine te-am găsit!

Dacă citeşti aceste rânduri, înseamnă că te interesează să faci muzică, cheltuind cât mai puţini bani. Ei bine, veşti bune am pentru tine!

SE POATE!

Chiar dacă bagajul meu de cunoştinţe în materie de muzică este modest, sunt destul de perseverent, aşa încât, după ce am scris cele 2 cărţi din seria „Studioul de acasă”, dincolo de faptul că mi-am propus să mă documentez puţin în privinţa a ceea ce oferă Linux, am şi pus puţin în practică.

Ştiu că materialele în Română despre domeniul audio/MIDI sunt extrem de rare, am văzut asta şi din interesul manifestat de vizitatori pentru articolele din categoria „Studioul de acasă” şi de aceea, în măsura posibilităţilor, am oferit câte ceva din răspunsurile găsite de mine.

Acest articol, este un răspuns şi pentru Bogdan Cristescu, dat fiind faptul că s-a interesat în mod explicit de muzica sub Linux.

Voi începe deci cu partea căreia i-aş putea zice „fundaţia”: hardware.

Indiferent de sistemul de operare, cu cât suportul hardware este mai amplu, cu atât putem obţine o maşină mai performantă.

Dacă sub Windows performanţele maşinii depind de versiunea de Windows cumpărată multiprocesarea sub Windows costă! sub Linux, suportul pentru calculatoarele multiprocesor, este implicit. Desigur, pentru arhitecturi speciale 4 Xeon QuadCore de pildă, adică 16 nuclee active e posibil să fie nevoie de compilare separată a kernelului, pe maşina respectivă, dat fiind faptul că şi placa de bază are o altă arhitectură decât cea comună. Acest lucru însă este mult simplificat deoarece există comunitatea utilizatorilor şi aici, multe se rezolvă „pe loc”.

Voi discuta însă la nivelul a ceea ce se poate cu bani mai puţini. Mai exact, laptopul meu, care este un Dell Inspiron N 5030 cu procesor Intel T4500@2300 MHz, cu 4 GB DDR 3, HDD 750 GB, 7200 rpm.

Astfel, Am la dispoziţie două nuclee la 1200 MHz.

Ca performanţă, am testat pentru început lucrul cu 4 sintetizatoare în paralel, 1 – 3 efecte/sintetizator şi consumul de resurse, a fost în medie 39% CPU, 1.500 MB RAM, de regulă, cu swapping nesemnificativ, respectiv 12 MB.

Aşadar, să o luăm în ordine, de la simplu, la complex.

HARDWARE SUPORTAT

Interfeţe audio. Cea internă, Intel HD Audio, evident, merge, am precizat în articolele anterioare. Ca interfeţe audio dedicate care permit latenţe scăzute am lucrat atât cu interfaţa audio Behringer UCA 222 cât şi cu Lexicon Lambda, despre care am vorbit în ambele volume „Studioul de acasă”. Ambele sunt USB. Ar mai fi de testat Behringer Xenyx 1204U (mixer USB 12 IN/4 OUT), dar e puţin probabil să am dificultăţi, de vreme ce am putut folosi UCA 222.

Keyboards. Am folosit deocamdată controllerul MIDI Behringer U-Control UMX 610, pe care îl recunoaşte fără probleme şi cu care am interpretat şi înregistrat ambele demo-uri prezentate mai jos.

Demo 1 Dancing in the Light

Demo realizat cu UMX 610, Lexicon Lambda, ZynAddSubFX şi Audacity. Înregistrare audio.

Korg PA 500 a fost recunoscut, dar fiind un instrument muzical MIDI (am explicat în volumul 2 diferenţa), necesită setări speciale pentru a putea fi folosit ca şi controller MIDI — setarea internă implicită este „master.” Cum eu folosesc PA 500 ca intrument muzical, mă interesează mai puţin să lucrez ACUM cu 2 controllere MIDI. E important de semnalat însă că se poate.

Microfoane. Această secţiune este importantă pentru cine vrea să facă audio-book-uri. Am folosit atât cască cu microfon pusă pe interfaţa audio Intel HD Audio şi merge destul de bine (cât permite o astfel de interfaţă…) cât şi două microfoane semi-profesionale, dinamice, via Lexicon Lambda, dintre care, menţionez Behringer UltraVoice XM8500. Celălalt este similar.

Rezultatele sub Lambda sunt foarte bune pentru ceea ce mi-am propus, dar folosirea Xenyx 1204U, dă rezultate net superioare cu microfoanele dinamice, dincolo de faptul că pot mixa pe lângă cele două microfoane şi altă sursă de semnal analog, cum ar fi de pildă ieşirea audio de la Korg PA 500, pentru fundal muzical.

Mă opresc aici cu această parte iar în articolul următor, peste 2 zile, voi vorbi despre partea de software, care în ciuda unor dificultăţi în utilizare, cauzate de cunoştinţele mele încă reduse în domeniu, oferă posibilităţi mult mai bune decât lumea Windows, care înseamnă exclusiv software comercial, pe partea de audio şi costuri începând de la 250 euro, minimal.

Demo 2 Dancing in the Light

Demo realizat cu UMX 610, Lexicon Lambda, Rosegarden DAW, WhySynth şi Audacity pentru înregistrarea audio. Am folosit o înregistrare (pistă) MIDI şi 4 instanţe de WhySynth, cu patch-uri diferite şi efecte pe fiecare sintetizator. Tehnica se numeşte „layering” stratificare, dată fiind utilizarea aceleiaşi înregistrări, pe mai multe piste MIDI.


Vizualizări articol: (775)

Articole înrudite:
Scuze! M-am străduit, dar... fără rezultat! :( .

5 thoughts on “Producţia audio sub Linux


  1. Multumesc pentru straduinta de a-mi lumina calea in ceea ce priveste domeniul creatiei muzicale pe Linux. Sincer, nu sunt nici pe departe multumit de ce ai scris tu aici. Inafara faptului ca ai niste scule bune, programele prezentate nu ma ajuta, eu nu am orga si nici chitara nici alte scule. Tu va sa zica esti bun de luat inseama daca ma gandesc sa imi fac o formatie de subsol, sa cant cu prietenii mei.

    Ma interesa Serbane ce programe alternative exista pentru a face muzica pe Linux. Pe windows am zis ca foloseam cu succes Reason, care stiu deja ca exista si pentru Linux, tot culicenta, dar nu l-am testat. Reason 5 (ultima versiune) pe configuratia mea desktop nu rezista, cere resurse cica mari, desi hardware sunt compatibil cu el, mi se bloca cand ajungeam cu creatia la 10-12 sintetizatoare in acelasi timp.

    Nici muzica prezentata de tine ca demo nu e o dovada clara a ce poate programul si laptopul tau. Cand introduci in schema, 30-40 de sunete, ritmuri, efecte, pentru a crea un cadru muzica complex, atunci mentii cateva momente si studiezi procesorul si memoria sa vezi cum e.

    Eu nu lucrez cu muzica pe bucatele, si apoi sa o refac deantregul. Eu pregatesc sculele si la toate deodata cant. Ca sunt 5 – 10 – 20 de scule, reusesc live sa le imbin pe toate intro piesa ce imi va bucura auzul dupa ce o finalizez si o ascult. Zic asta pentru ca atunci cand fac muzica eu nu aud muzica.

    Pentru ca oarecum am excelat in a face ceea ce fac pe Reason, voi ramane tot la acest program, si imi voi achizitiona varianta pentru Linux.

    Uite o piesa facuta de mine, varianta unica acum si in format ogg prin xhtml 😀

    CB Studio MX – EELRIJUE cod binar


    • Salut din nou, Bogdan!
      Iată mai jos câteva observaţii pe care le-am făcut:
      1. Muzica ta a făcut un pas (mare!) înainte. Te-ai mai clarificat interior. Începi să comunici. “It makes sense”, vorba Unchiului Sam…
      2. Ştii ce-mi spune mie Magicianul de vreo 45 de ani încoace? “AI RĂBDARE!”. Paradoxal, în ciuda vârstei pe care o avem fiecare, TU ai mult mai puţină răbdare decât mine, deşi “ceasul” meu, e posibil să sune cu (foarte, foarte) mult înaintea “ceasului” tău! Exersează mai des Ritul 5. Asta, ajută mult! 😉 Sau, mai simplu, ascultă o pistă de 21 minute, înregistrată cu nota SOL, 392 Hz (G, în limbaj internaţional).
      3. Dacă aveai răbdare şi citeai articolul “cap-coadă”, puteai face un calcul aproximativ a ceea ce poţi face cu calculatorul tău. Am precizat clar ce se poate face cu al meu, care înseamnă în echivalent single-core circa 4800 MHz (4,8 GHz) şi ca RAM, circa 6 GB DDR 2. Numărul echivalent de sintetizatoare, este de 12. Prin urmare, ca să poţi face ceva similar demo-ului meu pe un calculator mai slab ca N 5030, ai nevoie de 40% din 4,8 GHz şi 6 GB RAM, adică, un CPU P4 de minimum 2 GHz şi 2,5 GB RAM. Cum un procesor pe 32 biţi suportă maximum 2 GB RAM, rezultă că maximum de RAM pe care îl poţi pune pe maşina aceea, este 2 GB, iar procesorul trebuie să aibă minimum 2,8 GHz. Ca atare, e puţin probabil să ai maşină pentru a face ce vrei tu. Muzica pe PC, e mare consumatoare de resurse, cum am mai spus deja.
      Restul detaliilor, le găseşti în cărţile scrise de mine în seria “Studioul de acasă”. Am făcut acolo analiza pe ASUS X51RL, care are un Celeron la 1,86 GHz şi 1,5 GB RAM DDR 2.
      4. Mi se pare ciudat că acuzi Reason, care e un soft profesional! Dat fiind faptul că eşti Maestru (Shaman) Munay Ki, era mai simplu să procesezi sunetul la alt nivel, aşa cum spune Alberto Viloldo! Dar, se vede că şi aici te grăbeşti, ca şi în celelalte… 😉
      5. Succes în lucrul cu ce programe vrei tu să foloseşti! 😉 Până la urmă, E EXPERIENŢA PE CARE TU VREI SĂ O FACI! 😀 Dacă mă amestec prea tare, în loc să o faci pe a ta, o să o faci pe a mea şi o să fim amândoi extrem de frustraţi! 😛


  2. am vrut sa fak un referat si urmatoarea zii nu am mai gasit ce am vrut jack audio connection kit :((


      • Cauţi cu Google “JACK Audio Connection Kit”.
        Dacă mă gândesc însă la cum scrii în limba română,
        e puţin probabil că vei reuşi să înţelegi ceva.
        Toate materialele sunt în limba Engleză şi ai de citit vreo câteva sute de pagini
        cu terminologie de strictă specialitate. 😉
        Oricum, succes!

Comments are closed.