Cinci zile fără calculator

Există o apă tulbure şi călduţă în care tindem să ne scăldăm. În dezvoltarea personală, în NLP, se foloseşte expresia „zonă de confort”.

E de fapt o zonă construită din automatisme — programe care rulează la nivel inconştient şi subconştient — şi care ne fac să credem că viaţa e dulce şi ţine la infinit să trăieşti într-o stare de amorţeală „confortabilă”, în care toate se mişcă pe traiectorii arhi-cunoscute şi eventual, în alte cazuri, foarte previzibile.

Cred că pentru mulţi dintre noi, „calculator + internet” = automatisme călduţe. Adică, mai mult ori mai puţin zonă de confort.

Aşadar, potrivit cercetărilor mai mult ori mai puţin recente în domeniul psihologiei şi sociologiei — mai cu seamă psihologia comportamentală — au relevat importanţa ruperii bruşte de zona de confort.

Mai mult decât atât, se pare că marile invenţii şi inovaţii, sunt un răspuns la „sindromul de sevraj” care apare „post-operatoriu”… Adică, după ce cineva ţi-a dat „un brânci” şi te-a scos bine de tot din „tabieturi”. Adică, din zona ta de confort.

Anul acesta, după 3 ani în Grecia, ne permitem să facem un mic concediu.

Din inventarul nostru, fac parte rucsacele, cortul, sacii de dormit, ţinuta de înnot şi echipamentul de stradă „sport”.

Artefactele tehnologice sunt: Pentax Optio S45 – 4,1 MP, Kodak M 583 – 14 MP (face şi video HD 720p) şi camera Canon MD 110.

Am tăiat de pe listă: Telefoanele; laptopurile; primusul şi mâncarea gătită. Vom vedea la faţa locului cum ne vom descurca cu mâncarea. Grecia e o ţară în care mâncarea, înseamnă multe fructe, multe legume, datorită dublelor recolte agricole pe care climatul le permite.

Încotro?

Ne-am propus să vizităm o localitate relativ mică — comparativ cu Salonic — Stavros.

Mă feresc să zic „sat” şi „comună”, deoarece aici au alte înţelesuri decât la noi… De pildă aici, Turda, Costineşti, Mangalia, Câmpu-Lung, etc., intră la categoria „sat”…

Motivul este unul precis: E o zonă cu Mare, are PĂDURE şi este atestată documentar de multe secole, deci este şi punct turistic.

Deşi referinţele locale pe internet cu privire la Stavros sunt dificil de găsit — am găsit mai multe oferte ale companiilor româneşti de turism! — cercetarea-documentarea pe internet, ne-au oferit posibilitatea să conturăm o primă imagine asupra zonei.

Ca posibile obiective secundare al vacanţei noastre, sunt cele două mari lacuri din zona Macedoniei, Limni Volvi şi Limni Koroneias şi Ouranopolis — Oraşul Zeilor.

Localitatea în sine, se află pe malul Golfului Orfanou (Kolpos Orfanou). De altfel, multe oraşe s-au dezvoltat beneficiind de avantajul golfurilor, Grecia fiind o ţară a peninsulelor.

Cele trei mari peninsule din zonă, de la Est la Vest, sunt: Agios Oros, unde se află şi Oraşul Zeilor, Sithonia şi Kassandra. Pe acelaşi mal vestic al Kassandrei, se află şi Thessaloniki.

Investiţii

Evident, pentru orice amator de turism în regie proprie, fie că este drumeţie, fie că este turism montan, un aspect important îl reprezintă costul călătoriei.

Ne vom mărgini să spunem că am planificat un buget zilnic de 10 euro cu o marjă de eroare 100%, deci 20 euro/zi.

Costul transportului cu autobuzul — singura modalitate de acces este pe şosea — este 14,40 euro pentru 2 persoane, dus-întors. Deci practic 3,60 euro un bilet. Echivalentul în România este de 3,60 lei, la un salariu lunar de 500 lei. Evident, atât ar trebui să coste.

Durata şi lungimea traseului pe Strada Egnatia sunt circa 2 ore 30 minute respectiv circa 130 km. Vom reveni cu detalii la întoarcere.

Apă plată. Preţul variază mult, funcţie de locul achiziţiei. La chioşcuri — „peripter” — e cel mai scump. Între 1 euro/litru şi 1 euro/10 litri. Recomandabilă este cumpărarea cu blisterul, de la autoservire (Masoutis, Marinopoulos Carrefour, Arvanitidis).

Provocările noastre

• Cât putem vedea în 5 zile?
• Cum e să revii la uneltele tradiţionale de scris?
• Care e valoarea experienţei noastre în afara „zonei de confort”?
• Ce înseamnă turism cu rucsacul şi cortul în Grecia?
• Care este lista necesităţilor?
• Care este bugetul minim pentru un rezultat maxim?
• Cum putem promova turismul ca turişti?
• Cum se resimte efortul după vârsta de 45 de ani?
• Cum rezistă organismul la un regim alimentar bazat pe lichide şi vegetale, în condiţii de efort fizic, termic şi umiditate ridicată?
• Cum putem soluţiona încărcarea acumulatorilor pentru aparatură?
• Ce ofertă există pentru internet pe laptop?
• Ce înseamnă a fi reporter de teren?

Alte obiective, după vacanţă

Vom furniza şi un mic jurnal financiar al călătoriei, la întoarcere, pentru a oferi un exemplu privind planificarea şi execuţia unui proiect.

Sper că vom reuşi să realizăm o carte din materialele pe care le vom aduna şi poate vom reuşi să asamblăm şi un video. Dar despre toate acestea, la momentul potrivit!

Aici, ne luăm „la revedere” şi ne vom revedea după 23 iunie 2012, când vom fi „cu tolba plină”.

Atunci, vă voi putea povesti mai multe despre acest exerciţiu de autodezvoltare.

IMPLICA-TE! Sustine acest blog si Proiectul ZENLA, facand o donatie!
Si mie imi plac cartile gratuite. Dar eu le mai si scriu!
Si asta, cere mult TIMP!